Jurnal de călătorie

Buun, am pus în troller haine de toate felurile, am luat încălțări comode, camera foto, oare ce ar mai fi de luat? Așa pățesc de fiecare dată când fac bagajul am mereu impresia că uit ceva, dar nu îmi dau seama ce este. Sunt la startul unei călătorii deosebit de frumoase și trebuie să mă asigur că am tot ce îmi trebuie la mine. Prima destinație va fi regiunea Umbria din Italia, așa că va trebui să las deasupra hainele mai groase, vremea acolo este foarte asemănătoare cu cea de la noi și, în această perioadă a anului, poate fi încă rece. Primul oraș din Umbria pe care o să îl vizitez va fi Perugia, capitala acestei regiuni. Desigur nu voi rata principalele atracții precum Palazzo dei Priori, Rocca Paolina (Cetatea orașului), Fontana Magiore, Poarta Etruscă sau Catedrala, dar voi încerca să descopăr și lucrurile mai puțin cunoscute. Farmecul Umbriei provine, fără îndoială, și din bucătăria tradițională, așa că nu vreau să ratez produsele de patiserie, marca Perugina, pentru care sunt vestiți. Apoi, intenționez să mă înscriu la un curs de gătit etrusc în care voi învăța să gătesc în stil local pește, ierburi, trufe, ciuperci și strangozzi, spaghetele cu trufe negre care sunt și ele … Mai mult

Particip la Spring SuperBlog 2018!

Particip la Spring SuperBlog 2018!

După aproape 6 ani de la prima mea participare la un concurs Superblog, ceva mă indeamnă să mă înscriu la această ediție de primăvară. Cred că îmi este dor de atmosferă, stimularea creativității, emoțiile din zilele în care se comunică notele, de super-blogeri și de organizatori. Ce mai, Blog this way, cu Spring SuperBlog 2018!  

Liftul pretențios

Nu știu dacă ați dat vreodată de un lift din acela care piuie în momentul în care este depășită masa maximă admisă. Ei bine, eu am unul dintre aceste lifturi la serviciu și azi chiar mi-a adus aminte de o întâmplare amuzantă legată de această funcționalitate. Acum vreo 2 sau 3 ani, mă aflam într-o deplasare cu serviciul la Londra și eram cazat la ultimul etaj al hotelului. Într-una dintre dimineți, coboram spre restaurant ca să iau micul dejun, iar liftul, fiind ora de vârf, se oprea la fiecare etaj și urcau una sau două persoane. Așa se face că, pe la etajul 5, mai era loc doar de o singură persoană. Liftul se oprește conștiincios și la etajul 4, se deschid ușile și se urcă o doamnă un pic mai corpolentă. În acel moment, se produse imprevizibilul: se auzi semnalul acela sonor care anunța că a fost depășită limita de greutate. Doamna se uită un pic nedumerită la noi, apoi îi pică fisa că ea era cauza alertei, așa că zâmbește ușor stânjenită, conștientă de colăceii în plus pe care îi purta și se dădu jos din lift. Ușile se închid și pornim cu elan către etajul 3, acum parcă un pic scoși din plictiseala coborârii care … Mai mult

Soluția salvatoare

Soluția salvatoare

– Vecine! Vezi că ai uitat farurile aprinse la mașină! – Mulțumesc mult! Cobor imediat! am răspuns eu, cu adevărat recunoscător. Era gata să o fac de oaie, am gândit, mâine urma să plec cu familia în mini-concediul de 1 decembrie cu mașina și să rămân fără baterie era ultimul lucru de care aveam nevoie, mai ales că era vineri după-amiaza. Aproape am zburat pe scări către locul de parcare, plin de speranță că voi prinde acumulatorul încă în viață. Am avut un presentiment în momentul în care nu am văzut nimic luminând la mașină, deși începuse să se întunece de-a binelea. Când am ajuns lângă mașină am realizat că era prea târziu, farurile nu mai erau aprinse, iar proba de pornire mi-a confirmat că pierdusem bateria… Am încercat să mă liniștesc și să caut soluții. Prima care mi-a venit în minte a fost să îl chem pe vecinul care mă prevenise mai devreme să îmi dea curent, pentru că avea mașina parcată exact lângă a mea și știam că are și cabluri. Omul, binevoitor, a venit degrabă, dornic să mă ajute. Doar că am făcut-o de oaie, din exces de zel, am prins eu cablurile pe bateria lui și cred că … Mai mult

Jurnal de călătorie

Copiii cresc atât de repede! Mă uit la băiatul meu cel mare și nu îmi vine să cred, este acum student! S-a dezvoltat atât fizic, este un bărbat în toată regula, dar și intelectual. Acum poate lua decizii, poate alege căile pe care să meargă, iar eu îl încurajez să își ia viața în propriile mâini. De exemplu, în vacanța de vară de anul trecut, a fost în SUA cu ajutorul unui foarte interesant program work and travel de care a aflat prin intermediul CND Turism – Vacanțe Speciale. El și-a dorit foarte mult să meargă și s-a întors extraordinar de fericit de faptul că a avut ocazia să cunoască cultura americană, să călătorească prin locuri minunate și, nu în ultimul rând, să învețe să câștige bani. La început am fost sceptic față de această aventură a lui, apoi am înțeles ce important este pentru el să își câștige independența și să construiască persoana matură ce urmează să devină. I-am dat un singur sfat și anume să se raporteze întotdeauna la valorile românești pentru a putea aprecia lumea pe care avea să o descopere. Pentru asta trebuie, desigur, să își cunoască țara, iar eu am încercat să le arăt copiilor mei cât mai mult din România, pentru a o cunoaște și a lega informațiile … Mai mult

Meșterică

Meșterică

Am fost multă vreme genul de bărbat care nu făcea niciodată treburi prin casă și nici nu aveam de gând să schimb asta. Nu mă atrăgea și nici nu găseam mare chichirez în a face eu lucrările atâta timp cât puteam să chem un specialist. Deviza mea era să externalizez serviciile la care nu mă pricepeam. Pentru reparații la instalațiile de apă puteam chema un instalator, pentru cele electrice, un electrician, pentru reparații la pereți, un meșter zugrav. Doar de asta s-a inventat diviziunea muncii! Ei bine lucrurile nu au rămas așa. Schimbarea a survenit în momentul în care am cumpărat prima casă nouă pentru familia mea. Mobila pentru noul apartament am achiziționat-o în marea ei majoritate de la Ikea, iar noutatea a constat în faptul că mi-am propus-o să o montez singur. Prima experiență, cu un soldat pentru baie, care avea 10 șuruburi mari și late, a fost gata să mă demotiveze, pentru că am făcut, la propriu, niște bătături de toată frumusețea. Faptul că aveam mâinile nepregătite pentru muncă  fizică, împreună cu folosirea unei șurubelnițe simple, manuale, mi-au venit de hac. Totuși, nu am renunțat din prima și am zis să încerc să cumpăr ceva care să-mi ușureze munca, așa că am dat o raită prin … Mai mult

Gherila

– Vă rog să faceți liniște! încerca placa de bază să aducă la ordine ședința. Dacă vorbim toți odată, nu ne putem înțelege! Liniștea se așternu, încet, încet. – Suntem toți? întrebă ea. – Lipsește doar Fortron! raportă cu o voce stereo placa de sunet. Placa de bază este considerată mama organizației, cea care reușește să țină unite toate componentele în aceste vremuri de restriște. Ea sincronizează mișcările tuturor încă de când a început criza. În curând se împlinește mai bine de un an de când calculatoarele au fost scoase în afara legii și, de atunci, viața tuturor s-a schimbat radical. Guvernele celor mai avansate țări s-au întâlnit și au evaluat criza adâncă în care se afla omenirea, apoi au tras concluzia că de vină este… calculatorul. Au curs râuri de cerneală, s-au dat multe declarații, toți marii șefi de stat au apărut public pentru a ne convinge că acesta era principalul vinovat pentru felul în care a evoluat societatea modernă. Au argumentat că viața socială a devenit practic inexistentă de când internetul a devenit mijlocul preferat de comunicare. Apoi au mai spus că șomajul accentuat cu care ne confruntam era datorat faptului că munca oamenilor a fost preluată de computere. Ba, mai mult, au tras concluzia că oamenilor li se tociseră abilitățile și ajunseseră deja … Mai mult