O poveste în versuri cu o furnică

O poveste în versuri cu o furnică

Ce furnică mică stă la mine în grădină! Aș vrea să vorbesc cu ea și îi spun așa: – Ce faci tu, furnică mică? – Ce să fac, muncesc din greu! – Dar tu cu ce te ocupi? – Ehei, eu sunt căutător, eu sunt cel care părăsesc mușuroiul și nu mă întorc până ce nu găsesc de-ale gurii. Dar, înainte să mă întorc la familie, îi anunț printr-un miros special pe culegători. Eu, pe drum, îi întâlnesc și cu amănunt le povestesc unde este firimitura, grăuncioara sau aluna. – Uau, este extraordinar, faci atâta treabă! Chiar dacă ești mică, să știi că ești voinică și de muncă nu ți-e frică! Spune-mi și mie, care-i mama ce te-a crescut harnică de necrezut? – Ea este regina mușuroiului, ea ne-a crescut pe toți de când eram niște larve. Ea ne-a făcut harnice și încrezătoare. Eu o las, că are treabă, și plec fuguța degrabă!  

Salvati natura!

Mi-as dori ca natura sa fie mai protejata. Este atat de MINUNATA! Ne aduce atat de multe foloase! De aceea, eu, viitorul inventator, imi doresc sa schimb ceva in lumea asta: POLUAREA. Este atat de groaznica! Pe cand natura ne da vanat, plante decorative, medicinale, apa, recolte, copaci si multe altele. Noi poluam si distrugem natura prin: incendii, inundatii, gunoaie, poluarea aerului si a apei. Mai sunt multe altele. unele se intampla neintentionat, altele nu se intampla din vina nimanui iar altele se intampla intentionat, din pacate. Daca ne unim fortele, putem creea o lume mai buna, putem invinge poluarea si pe toti cei care o provoaca. Daca nu este natura nu poate exista nici o inventie si nici o afacere.